Tamarixul este un arbust aproape exotic si confirma acest lucru culoarea gri-verzuie a frunzelor si spicele florale roz sau albe, frumos arcuite pe crengute de culoare rosiatica.

Este foarte rezistent la seceta (poate supravietui in conditii desertice, pe soluri foarte uscate si nisipoase) precum si in soluri bogate in sare (saraturi). In atare conditii el este recomandat pentru plantarea pe malurile raurilor sau in zone litorale. Sunt specii, din cele aproape 60 la numar, care se preteaza foarte bine la formarea de garduri vii sau de perdele naturale contra vantului.

Unele specii de Tamarix sunt vesnic verzi, dar cele din tara noastra sunt cu frunze cazatoare. Frunzulitele fine precum acele de brad formeaza covorase gri la baza arbustului, toamna dupa ce da bruma.

Tamarixul nu creste numai in soluri aride. El se poate planta si in ghivece. Se poate chiar modela sub forma de bonsai. Cel mai bine se preteaza la acest lucru Tamarix juniperina.

Nu trebuie sa va sperie tendinta Tamarixului de a se transforma imediat in tufa. Sunt specii cu aspect de arbusti care nu depasesc 1 m dar si de arbori care ating inaltimi impresionate (pana la 18 m) – totul tine de Tamarix si de dorinta posesorului.

Daca aveti in curte un Tamarix si doriti sa-i dati aspect de copacel, trebuie sa fiti intai atenti la perioada de inflorire. Daca infloreste de vara pana toamna tarziu, puteti sa-l tundeti dupa ce a intrat in repaus (adica din octombrie pana in luna martie) incepand cu crengile de la baza. Cea mai recomandata unealta de taiere este un fierastrau ascutit si trebuie sa aveti grija sa nu taiati crengile groase prea aproape de trunchi, dupa care trebuie sa tratati ranile cu ceara speciala.

Tamarixul care infloreste primavara se tunde cel mai bine dupa perioada de inflorire (iulie). Daca l-ati tunde primavara ati risca sa nu mai infloreasca in anul respectiv. Tamarixul este un arbust care infloreste aproape continu din martie pana toamna, ceea ce il face foarte decorativ. „Spicele” albe sau de un  roz stralucitor, formeaza capsule triunghiulare cu mii de seminte inauntru.

Asa am ajuns si la inmultirea Tamarixului. Capsulele ajunse la maturitate se deschid si semintele sunt purtate de vant, dar se poate inmulti si prin butasi. De la baza arbustilor ies lastari care in primul an dezvolta radacini. Se pot desprinde usor cu un obiect ascutit fara a rani prea tare trunchiul. Frumusetea lui gratioasa si rezistenta la seceta il fac foarte atragator pentru gradinile unde sunt zone in care ne e greu sa ajungem cu udatul. Sau l-ati putea aduce in zonele din gradina unde vantul va da batai de cap. Se poate planta pe malul unui rau care va traverseaza gradina sau solitar si lasat sa se dezvolte in voie. Cu siguranta va da nastere unui coltisor exotic. Tamarixul imbina frumusetea cu rezistenta, atuuri care il fac foarte indragit de gradinari.

Mi-am adus un Tamarix de pe malul raului ce trece pe langa satul meu. Pe atunci nu stiam mai nimic despre rezistenta lui, dar eram uimita de faptul ca infunta cu gratie seceta si nisipul de pe mal si eram hotarata sa ii ofer o viata mai buna in gradina mea. Dupa ce m-am documentat mai bine mi-am dat seama ca Tamarixul nu era prea impresionat de grija mea de a-l uda la timp, pentru ca foarte probabil radacinile lui erau adanc in pamant, in cautare de surse sigure de apa.
Text: Daniela Rusu
Foto: Matthijs Quaijtaal, Nature Photos
Andrey Zharkikh
Anunțuri